Venin de albine
Veninul de albine este un produs de secretie al albinelor lucratoare, ce este stocat in punga de venin si eliminat la exterior in momentul inteparii, car in fapt reprezinta un act reflex de aparare.
Secretia de venin este influentata de varsta albineor, de hrana si de sezon. S-a constatat ca albinele recent eclozionate nu au venin, abia la varsta de 6 zile reusesc sa cumuleze pana la 0.15mg iar la 15-20 de zile 0.30mg.
Albinele crescute fara polen, deci fara proteine, nu produc venin. Generatiile de albine crescute primavara cand resursele polenifere sunt bogate, produc mai mult vein decat cele crescute vara sau toamna. Odata folosita, rezerva de venin nu se mai reface si albina moare.
Virtutile terapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa vreme,aceste informatii aparand chiar din antichitate.
Ele au fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca articulatiile dureroase reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor de albine. Astfel s-a descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice.
Veninul are in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici volatili, un important ferment (fosfataza), unele antibiotice, histamina, hialuronidaza si aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Acestia din urma stimuleaza secretia de cortizon de catre glandele suprarenale. De asemenea veninul este bactgericid.
Totusi trebuie tinut cont ca aproximativ 2% din populatie prezinta reactii alergice fata de intepaturile de albine si viespi. Persoanele alergice la veninul albinelor prezinta simptome foarte severe chiar si dupa o intepatura: inflamatia puternica a zonei intepate, rash cutanat, edeme masive la locul intepaturii dar si in alte regiuni, varsaturi, confuzie mentala, chiar si dificultati de respiratie.
Secretia de venin este influentata de varsta albineor, de hrana si de sezon. S-a constatat ca albinele recent eclozionate nu au venin, abia la varsta de 6 zile reusesc sa cumuleze pana la 0.15mg iar la 15-20 de zile 0.30mg.
Albinele crescute fara polen, deci fara proteine, nu produc venin. Generatiile de albine crescute primavara cand resursele polenifere sunt bogate, produc mai mult vein decat cele crescute vara sau toamna. Odata folosita, rezerva de venin nu se mai reface si albina moare.
Virtutile terapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa vreme,aceste informatii aparand chiar din antichitate.
Ele au fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca articulatiile dureroase reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor de albine. Astfel s-a descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice.
Veninul are in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici volatili, un important ferment (fosfataza), unele antibiotice, histamina, hialuronidaza si aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Acestia din urma stimuleaza secretia de cortizon de catre glandele suprarenale. De asemenea veninul este bactgericid.
Totusi trebuie tinut cont ca aproximativ 2% din populatie prezinta reactii alergice fata de intepaturile de albine si viespi. Persoanele alergice la veninul albinelor prezinta simptome foarte severe chiar si dupa o intepatura: inflamatia puternica a zonei intepate, rash cutanat, edeme masive la locul intepaturii dar si in alte regiuni, varsaturi, confuzie mentala, chiar si dificultati de respiratie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu