Loca europeana

Boala bacteriana

Este cauzata de o flora bacteriana formata din Bacillus alvei, Bacillus orpheus, Bacterium eurydice, Streptococcus pluton si Sterptococcus apis cu foarte mare rezistenta (20-40 ani) , care se prezinta, fie sub forma de bastonas cu extremitatile usor rotunjite, fie sub forma de filament.
Loca europeana apare mai rar decat loca americana, este mai putin grava decat aceasta si afeceaza puiteul necpacit. Apare in general primavara inaintea culesului de salcam sau in golurile de cules de salcam sau in golurile de cule din timpul sezonului apicol, la familiile slabe impachetate necoresunator si cu hrana insuficienta sau de slaba calitate.
Infectia are loc pe cale bucala prin intermediul hranei administrate puietuui de catre albinele doici. Microbii introdusi in intestinul larvelor se inmultesc pe seama hranei existente in intestinul acestora si elimina toxine care se raspandesc prin peretele intestinal in tot organismul, provocand grave pererturbari prin trantori, furtisag, inventar nedezinfectant etc. Caldura din timpul verii asociata cu culesuri abundte, determina o regresare treptata a bolii, care poate duce in final la vindecari spontane.

Simptome

Larvele bolnave sunt nelinistite, isi schimba pozitia normala in celula, preyinta la inceput o mare transparenta a tegumentuui chitinos, apoi devin galbene cu nuante din ce in ce mai inchise pana la maroniu.Masa putrefiata este filanta (adera si se intinde sub forma unui fir atunci cand este atinsa cu un betisor) , fapt ce o deosebeste de loca europeana.
Albinele lucratoare indeparteaza o parte din cadavrele larvelor, pentru ca matca sa poata depune oua, ceea ce duce la aparitia unui puiet depus neuniform, imprastiat, spre deosebire de cel din familiile sanatoase, care este asezat compact. in urma deshidratarii, cadavrul devine complet uscat, aderent la peretele celulei cu care formeaza corp comun, greu de separat. . 

Tratamentul

In combaterea acestei boli se recomanda:unificarea familiilor slabe, schimbarea mattcilor, dezinfectia stupilor si efectuarea tratamentului medicamentos.
Oxitetraciclina se poate utiliza in doze de 0,5 g la un litru de sirop, administrarea facandu-se in trei doze a cate un litru la interval de 7 zile. Oxitetraciclina sub forma uscata (pulbere) se amesteca cu zahar pudra in cantitate de 5 g la 1 kg de zahar si se administreaza prin presarare in trei doze a cate 100 g fiecare, la interval de 7 zile.
Eritromicina se foloseste in doza de 0,3 g la litru de sirop, cate 250-400 ml pentru o familie de albine, de doua ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile.
Streptomicina se utilizeaza in doze de 2.5 g la 1 gk zahra pudra, traatamentul consta in pudrarea ramelor cu 80-100g amestec de 3 ori la interval de 3 zile sid e inca 2 ori la interval de 5-7 zile. In acelasi timp cu primele 3 tratamente se pot efetua si 3 administrari de sirop (preparat dintr-un g de sirop la 1 litru de apa) in doza de 250 ml
Negamicinul se utilizeaza in doza de 0,4 g la 
litrul de sirop, cate 250 ml pentru o familie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile. La aparitia bolii se trateaza toate familiile de albine din stupina, ele fiind considerate contaminate.