Polenul

POLEN

Polenul (din latină pollen) este o pulbere de obicei galbenă, constituită din grăuncioare microscopice, ce provin din anterele staminelor. Polenul mai este definit și ca fiind o pulbere galbenă produsă de staminele fanerogamelor, celule reproducătoare mascule. Polenul și mierea sunt singurele resurse alimentare care s-au descoperit că conțin 22 de nutrienți. Din această cauză polenul este considerat ca fiind un ”aliment complet”.

ISTORIC

Polenul este printre cele mai vechi suplimente alimentare folosite de om. Beneficiile polenului au fost intuite de diverse civilizații și religii. Egiptenii și Chinezii antici foloseau polenul pe post de medicament și factor de întinerire a organismului. Hipocrate, părintele medicinei considera că polenul asigura o sănătate bună celor care îl consumau și ajuta la prevenirea îmbătrânirii organismului. Druizii, preoții vechilor celți, numeau Britania ”Insula Mierii”. Legendele galice sunt pline de referințe la miere și polen. Polenul este menționat în Biblie, Talmud și în Coran. Din păcate proprietățile curative ale polenului au fost uitate de către lumea modernă. La ora actuală polenul este o componentă importantă a apiterapiei (un tip de medicină alternativă care câștigă din ce în ce mai mulți adepți). Cei care practică acest tip de terapie consideră că polenul are numeroase proprietăți terapeutice, totuși dovezile științifice în această privință sunt destul de puține.

COMPOZIȚIA POLENULUI

Polenul de albine conține următoarele substanțe: vitamine (provitamina A, vitamina A, vitamina B1, B2, B3, B5, B6, B12, vitamina C, D, E, F, H, K, PP și acid folic), minerale (calciu, fosfor, potasiu, fier, cupru, iod, zinc, sulf, sodiu, clor, magneziu, molibdem, seleniu, brom, siliciu și titaniu), aminoacizi, carbohidrați, acizi grași, enzime, co-enzime și diverse grăsimi. Polenul conține 22 de aminoacizi, 18 vitamine, 25 de minerale, 59 de elemente de bază, 11 enzime și co-enzime, 14 acizi grași, 11 carbohidrați și aproximativ 25% din compoziția sa este reprezentată de proteine. Polenul este extrem de bogat în betacaroten, ce reprezintă precursorul metabolic al vitaminei A. De asemenea după cum se observă are un complex bogat de vitamina B precum și vitaminele C,D,E și lecitină. Polenul conține cu 50% mai multe proteine decât carnea de vită, totuți conținutul său de grăsimi este foarte scăzut. Este o sursă de proteine excelentă pentru vegetarieni conținând mai mulți aminoacizi decât ouăle, carnea de orice fel și produse lactate. Consumul de polen asigură aportul de minerale necesar organismului, chiar și acele minerale care nu se gasesc de regulă în suplimentele alimentare comercializate în farmacii.

UTILIZARE POLENULUI ÎN SCOPURI MEDICALE

Susținătorii polenului îi atribuie acestuia o mare putere de vindecare și de întinerire a organismului. Datorită proprietăților sale antioxidante polenul întărește sistemul imunitar. Antioxidanți sunt utilizați pentru a dezactiva radicalii liberi existenți în organism. Radicalii liberi sunt produși secundari ai oxigenului care dăunează celulelor și sunt cauza numeroaselor boli degenerative legate de îmbătrânirea organismului. Se spune că polenul ajută la contracararea efectelor produse de radiații și poluanții din mediul înconjurător. Polenul este deseori utilizat de către sportivi pentru a-și crește forța de rezistență, viteza și energia. Polenul este utilizat și în numeroase diete de pierdere a greutății, prin corectarea unui posibil dezechilibru chimic care poate fi vinovat de creșterea anormală în greutate. Ajută la arderea caloriilor prin stimularea metabolismului. Polenul ajută și la înlăturarea poftelor alimentare. Studiile și cercetările efectuate au dovedid că polenul ajută și la prevenirea impotenței. Deasemenea se afirmă că polenul are efecte miraculoase în cazul bolnavilor de cancer, reducând considerabil durerile provocate de chimioterapie. Polenul poate fi utilizat pentru a trata prostata și chiar ulcerul. Totuși lumea medicală tradițională contestă aceste proprietăți curative ale polenului.

ALTE UTILIZARI ALE POLENULUI

Polenul poate ajuta foarte mult în cercetările realizate de poliție. Polenul poate să indice unde a fost o anumită persoană sau obiect, deoarece polenul are diverse caracteristici de la o regiune la alta. De exemplu un criminal a putut fi prins după urmele de polen găsite pe haina sa.

ALERGIA LA POLEN

Din păcate foarte mulți oameni sunt alergici la polen. Din această cauză se recomandă testarea reacției la polen înainte de a consuma produse bazate pe acest nutriment. Semnele și simptomele alergiei la polen sunt asemănătoare cu cele ale altor tipuri de alergii: strănutat la care se adaugă un nas înfundat sau care curge, mâncărime în zona ochilor, a nasului sau în gât.

De unde porneste natura ?

In urma cu 150 milioane de ani ,plantele si florile au aparut pentru prima oara pe Pamant. Acest lucru a fost un eveniment extrem de important in istoria planetei, deoarece nutritia a devenit concentrata in structura plantelor, fructelor si legumelor. Dezvoltarea lor a fost o pre-conditie pentru evolutia omului.
Fructele si legumele sunt esentiale pentru hrana mamifere. Cu alte cuvinte fara plante, flori si albine oamenii nu ar fi putut evolua.

De la prima aparitie pe aceasta planeta a plantelor, florilor si a albinelor, s-a format un parteneriat simbiotic. S-a creat o relatie de susteinere reciproca.
Polenul este de sex masculin si contribuie la reproducere plantelor. Florile produc polen pentru a fertiliza alte flori. Pentru ca acest lucru sa se intample, polenul trebuie sa ajunga de la o floare la alta. Cum se intampla? Dupa cum toata lumea stie, albinele duc aceasta munca. Atunci cand albinele viziteaza florile, se produce polenizarea. Acest act simplu care se repeta iar si iar, reprezinta forta care reincepe ciclul de viata al planetei noastre in fiecare primavara. Este geneza lantului alimentar.

In mod evident acesta este un serviciu important adus plantelor, dar care sunt beneficiile albinelor? Albinele colecteaza polen pentru proteine. Durata de viata a unei albine lucratoare este de numai 7-8 saptamani. Albinele realizeaza aceasta cantitate enorma de munca intr-o perioada relativ scurta de timp. Ele necesita o dieta de mare intensitate pentru a-si satisface cerintele nutritionale. Atat mierea cat si polenul sunt folosite de albine tot pentru hrana. in aceasta perioada lunga de timp , polenul cules de albine a evoluat in cele mai bogate substante nutritive posibile. Polenul este folosit de albine pentru a hrani puietul tanar si astfel ducand la cresterea populatiei in stup. in primavara, cand albinele incep sa culeaga polen , dau un semnal reginei ca poate porni ponta.
Avand in vedere ca albinele si florile beneficiaza reciproc in urma polenizarii aceasta relatie este numita simbioza.

Dezvoltarea tuturor plantelor si animalelor a fost influentata de evolutie.
In natura exista o varietate foarte mare de plante. Toate acestea duc o lupta permanenta pentru spatiu si lumina soarelui.

Plantele si florile concureaza intre ele pentru serviciile albinelor. Capacitatea de inflorire atrage albinele lucurl ce are repercusiune directa asupra procesului de reproducere.in cazul in care albinele dau o atentie mai mare unei anumite specii de plante, aceste se vor propaga si mai mult si vor deveni plante dominante pentru zona respectiva. Chiar daca albinele colecteaza polen de la toate tipurile de plante,ele manifesta unele preferinte pentru anumite tipuri de polen. in acest concurs intre plante, succesul de reproducere este determinat de capacitatea lor de a dezvolta polenul cat mai nutritiv pentru a atrage albinele. Astfel plantele cu polen de calitate inferioara sunt stimulate sa evolueze.

In timpul celor 150 milioane ani, in urma acestei presiuni s-a produs evolutia. Scopul final al acestui proces de selectie naturala este de a oferi polen pentru albine.
Polenul este colectat de albine din flori prin scuturarea antenelor sau prin zdrobirea acestuia cu mandibulele. O incarcatura de polen cantareste 5-7 mg. Rentabilitatea culesului de polen este influentatta de umiditatea si temperatura atmosferica, de nevoile interne ale coloniei si de factorii atractivi (aroma, continut in polen, prezenta nectarului)

Polenul prezinta intres ca hrana a albinelor (sub forma de pastura), ca prezenta in miere (careia ii indica originea si ii defineste calitatea) si ca hrana pentru om.

Este foarte bogat mai ales in vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12), antioxidanti, inclusiv betacaroten, vitamina C si vitamina E, acid folic, provitamina A. Cele mai importante minerale (dar nu singurele) care se gasesc in compozitia polenului sunt calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, iod. Polenul este compus din aproximativ 55% carbohidrati, 35% proteine, 3% vitamine si minerale, 2% acizi grasi si 5% alte substante nutritive. Contine de doua ori mai multe proteine decat carnea de vita si reuseste sa aibe un continut de grasimi foarte scazut.

Poate fi considerat o sursa excelenta de proteine pentru vegetarieni, fiind foarte bogat si in aminoacizi esentiali. Din punct de vedere al analizei nutrientilor, polenul este unul, daca nu chiar cel mai complet nutrient natural. 30 de grame de polen aduc organismului aproximativ 28 de calorii. Din aceste 30 de grame, 7 grame sunt carbohidrati, 15% este lecitina, 25% proteine de cea mai buna calitate. Polenul de albine nu trebuie confundat cu mierea de albine, veninul de albine sau alte produse de acest tip. Ele nu contin polen.

Un rol important pentru functionarea normala a sistemului nervos revine unei alte substante continute in polen - anevrina. In plus, polenul este un stimulent al poftei de mincare, inlesneste digestia, imbunatateste tonusul, alunga oboseala, previne rahitismul, caderea parului si chiar face sa creasca mai bine parul, hranindu-i radacinile.

Polenul pare sa fie sigur cu toate ca specialsitii se mentin destul de rezervati daca este vorba sa recomande polen pentru o afectiune specifica. El stimuleaza functiile organismului, insa eficienta sa in combaterea unor boli nu a fost inca demonstrata. Insa polenul poate sa fie implicat si in aparitia unor fenomene alergice importante. In cazul in care exista alergii alimentare documentate, specialistii recomanda ca polenul sa fie evitat.